Avantaj pentru agricultori, economie pentru Compania de Apă Buzău
Ce vedeți în fotografiile de mai jos e ultima investiție a Companiei de Apă Buzău.
E vorba de o instalație nouă și modernă, cu fonduri europene, de uscare a nămolului rezultat la stația de epurare.
Nămolul rezultat în urma epurării are 75% apă și doar 25% substanță utilă.
După trecerea prin noua instalație de uscare, substanța utilă va ajunge de la 25% la peste 90%.
Asta înseamnă o economie pentru CAB întrucât va face mult mai puține transporturi cu nămol către terenurile agricultorilor. Până acum se transporta mai multă apă (75%), de acum se va transporta substanță utilă și uscată (peste 90%).
Avantaj va fi și pentru fermierii din Buzău care vor beneficia de de mai mult îngrășământ pentru fertilizarea terenurilor pe care se cultivă îndeosebi cereale furajere (mai puțin pentru culturile alimentare). Nămolul conține nutrienți utili plantelor, în special azot, fosfor și potasiu, dar și materie organică:
Nămolul uscat poate fi preluat și de fabricile de ciment, dar cel de la stația de epurare din Buzău „va merge integral către agricultură”, conform directorului CAB Buzău, Simona Săvulescu.
Excelenta investitie. O sa fie ceva in stilul statiei de asfalt. Multa publicitate eficienta zero. Moderare.
O întrebare pentru dna Săvulescu, în calitatea sa de specialistă în nămol rezidual.
Se știe că foarte mulți buzoieni aruncă la canal nu doar reziduuri biologice, ci și uleiuri uzate, detergenți (la greu, mai ales din mașinile de spălat rufe și / sau vase), deșeuri extrem de toxice (detartrant, decalcifianți, soluții pentru dezinsecție etc). Cum va asigura eliminarea acestor componente din nămolul destinat a fi îngrășământ agricol? Pentru că alternativa va fi otrăvirea pe scară largă a populației care va consuma acele produse agricole.
DSV-ul ce are de spus?
Dl Toma știm ce spune – în goană după bani, acceptă și câteva „victime colaterale”. La cât e Buzăul de deschis, nu se pun la socoteală, voturi sunt destule.
Am întrebat cum se rezolvă problema eliminării toxinelor agresive din acest nămol. Ați ales să ștergeți postarea. Șă înțeleg că promovați otrăvirea populației?
Anonim, anonim ai fost si anonim vei fi. Cand va convine voua ceva? Daca nu se face, de ce nu se face, cand se face, dar de ce se face? Vreti sa traiti in Evul mediu cu rahatul in galeata după usa, sa faceti pipi in oala de sarmale! Bucurati va pt orice investitie in orasul asta, toate aduc progres si un mediu mai sanatos. Da, namolul din epurare este benefic si este curatat de compusi toxici, asta pt cine are indoieli, iar inainte de a se folisi in agricultura se fac analize, nu se contamineaza niciun metru de pamant, dar ce sa stie „miticii” comunisti ce numai ies din starea de latenta a mortii creierului lor! Trebuie sa intelegem ca trebuie sa reciclam cat mai mult, pt ca epuizam toate pe zi ce trece tot mai multe resurse naturale.
Namolul umed este uscat initial intr-un bioreactor care functioneaza cu gaz natural. Materialul rezultat se peletizeaza si se foloseste la procesarea namolului umed care urmeaza sa fie si el peletizat, preluand rolul gazului natural. Produsul finit rezultat in urma arderii peletilor are forma de cenusa, motiv pentru care poate fi folosit in tehnologia cimentului, ceramicii sau in agricultura. Asta e cazul instalatiei de la Cluj.
Afirmatia ca produsul rezultat pentru agricultura va fi mai mult e falsa. Va fi mult mai putina materie de imprastiat pe camp, dar mai concentrata. Vorbim de cenusa.
Afirmatia ca fondurile sunt europene este si ea 2/3 falsa, intrucat lucrarea este parte din Etapa II, finanțată prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, cu o valoare totală de 1.591.351.696,62 lei, din care contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene este de 1.071.669.905,71 lei, în vreme ce 519.681.790,91 lei sunt puși de noi, prin contractarea de credit bancar.
Ramane de vazut cum se va impaca orasul care se lupta cu neutralitatea climatica cu degajarea de caldura in atmosfera, plus rezidurile conexe (gazele arse, filtrele consumate). Totodata este intersant de stiut cand se va amortiza investitia cu adevarat, respectiv cat este si cand scapa orasul de creditul bancar aferent contributiei proprii pentru acest proiect (parte din PDD 2021-2027).
Deh, stiri facute d-acasa, din postari pe Facebook…
corentul,domle.cat costa corentul?inca cateva sute de mii de lei.iar fura bani.
Pingback:Avantaj pentru agricultori, economie pentru Compania de Apă Buzău – Buzoienii.ro - Buzău Expres
Deci 75% apa, 25% „ingrasamant” si nu e bine.
Dar 90% ingrasamant si 10% apa e bine.
Acu’ sigur se gaseste vreun savant sa confirme „logica aia” dar parca plantele aveau nevoie in principal de apa (mai ales ca ni se tot spune ca e seceta cronica, etc) si abia apoi de ingrasamant, care oricum se foloseste in concentratii mici, altfel existand riscul sa faca mai mult rau decat bine.
Plecand, desigur, de la premiza ca se „curata” corespunzator de toate chimicalele toxice desi, avand in vedere „calitatea” a tot ceea ce tine de compania de apa si rahat indoielile rezonabile sunt chiar temeinice.
Se pare ca buzoienii mei dragi sunt reclamagii de profesie. Indiferent de ceea ce se face , exista o chichita care nu le convine. Întrucât se pare ca sunt experți si in tratamentul apelor uzate , mi-as dori ca expertiza lor sa fie pusa in valoare si de aceea sa candideze la functii publice pentru a fi votati.
Mno, să facă acum și o fabrică de împachetat fum… 😉