„Îmi cer scuze acestui om și familiei sale!”
Bărbatul din fotografie, Vasile Cazan pe nume, a venit astăzi în lacrimi în fața reporterului buzoienii.ro.
În timpul discuției de peste o oră a plâns de mai multe ori.
Este fiul femeii de 90 de ani din Mărăcineni, cu acea rană urâtă la obraz (despre care vecinii consideră că este neîngrijită), iar buzoienii.ro a scris AICI în urma sesizării acestora.
Înainte, bărbatul rugase reporterul la o întâlnire față în față pentru a-și expune propria versiune, „întrucât am multe să vă spun și nu o pot face la telefon”. Ziaristul a constatat după câteva minute că a întâlnit un om de bun-simț, un profesionist, fost maistru la Ductil peste 30 de ani.
După întâlnire, în drum spre casă, reporterul avea ochii umezi și își făcea reproșul că a greșit, cum poate n-a făcut-o altădată în carieră. Greșeala de a nu fi verificat la fața locului, din cauza unei probleme personale, și de a nu fi ascultat înainte de publicare și părerea aparținătorilor femeii.
„De când mama nu mai cugetă, viața mea e o suferință”
„M-a durut îngrozitor articolul publicat de dvs. în urma sesizării pe care ați primit-o de la vecini. Fie nu le este cunoscut adevărul integral, fie s-a dorit a mi se face un rău. Mama mea, din păcate, nu mai judecă de câțiva ani. Are 90 de ani, a dus o viață grea, de câțiva ani mintea ei e în suferință. De atunci și viața mea, și a soției, a devenit o mare suferință. Nu ne mai putem înțelege cu ea, nu mai ascultă, trăiește în lumea ei, face doar ce-i trece prin minte. Ca să vă dau un exemplu, atunci când plouă mută apa din băltoacele de pe stradă cu o lingură. În ultima vreme vântură nisipul din fața curții. Am încercat să ne mutăm la Mărăcineni, să stăm cu ea, dar ne-ar fi făcut viața un coșmar. Am fi murit înaintea ei. S-o luăm cu noi, la Buzău, la bloc, iar nu s-a putut, ei îi place să umble, să fie liberă. Dar să ne întoarcem la acel articol pentru a răspunde fiecărui lucru de care am fost acuzat”.
„Are mâncare în permanență pe masă”
„S-a spus că vin acasă, dau mâncare la câini, dar ei nu. Da, dau mâncare la câini (fiecare are țarcul și cușca lui) dar și ei. De fiecare dată vin de la Buzău cu desaga plină. Zilnic sau la două zile. Are mereu masa plină. Ea însă, dacă nu judecă, iese afară și cerșește. Dacă o întrebă cineva dacă îi e foame, ea zice că da. Vecinii n-au de unde ști că ea are permanent mâncare pe masă. S-a zis că m-am luat de vecinii care îi dau de pomană. Nu că m-am luat, doar i-am rugat să nu-i mai dea, pentru că are și ea acasă”.
„Nu-i luăm pensia, punem de la noi”
„S-a mai spus că îi iau eu pensia și pe ea o las flâmândă. Uitați aici cuponul ei de pensie, 620 de lei. Uitați-l și pe al meu, 2200 de lei și pe al soției, 1450. Credeți că noi am avea nevoie de banii ei ? Dimpotrivă, întreținerea ei ne costă mult mai mult. Face pe ea, lucrurile ei, cel mai adesea i le aruncăm, și-i cumpăram altele. Doarme încălțată, cearșaful îl aruncăm, nici el nu mai poate fi spălat. Iarna se încălzește cu un calorifer electric, care merge non-stop, am plătit foarte mult la curent. I-am desființat soba, obișnuia să scoată jarul afară, ne era teamă să nu ia foc în casă.
Reproșul pe care mi-l fac e că până acum n-am dus-o la un medic, s-o vadă pentru rana de la obraz. A fost mică la început, dar ea, dacă nu mai gândește limpede, umblă mereu la ea și îi rupe coaja”.
„Nu m-a lăsat inima s-o duc la azil”
„Am luat în calcul și ideea de a o interna într-un azil. Soția n-a fost de acord, nici cele două fete ale noastre, nepoatele ei, care locuiesc la Ploiești și București. Toate trei mi-au zis să nu fac asta, s-o lăsăm să moară în casa ei, în patul ei. Am vorbit totuși la azilul de la V. Vodă. Directorul mi-a zis că sunt 52 de solicitări deja, mi-am luat gândul. Totuși, într-o zi, anul trecut m-a sunat, că pot s-o aduc. Eram pe stradă, mi s-au înmuiat picioarele, m-a luat frica. S-o duc pe măicuța mea la azil ? Chiar așa am ajuns ? Soția și fiicele s-au opus iar, m-am bucurat, pentru că în sinea mea nici eu nu voiam. Așa a rămas în continuare în casa ei, dar chinul a rămas pe mine și soție de a avea grijă de ea. Nu spun mai multe, cei care au trecut prin așa ceva știu cât de greu e”.
„Au venit și fetele, am luat o decizie”
Tot timpul povestirii, Vasile Cazan, a vărsat din când în când lacrimi. „La cât de mult mă chinui cu ea, nu cred că meritam să se scrie așa despre mine. Vecinii care au făcut sesizarea poate au vrut să facă un bine. Așa li s-a părut părut lor, văzând-o murdară pe uliță, acceptând să primească de la oricine un colț de pâine. Dar, acum, prin intermediul dvs., poate află adevărul. Nu-i adevărat că nu am grijă de ea, o iubesc, e mama mea, dar nu pot sta tot timpul cu ea. Am muncit o viață la uzină, abia ce am ieșit de doi ani la pensie, aș clacași eu dacă aș sta permanent cu ea. După tărășenia cu articolul, au venit și fetele acasă, am luat decizia de a ne muta lunile viitoare eu și soția la Ploiești, unde se mută și a doua fată. Mamei o să-i căutăm un azil la Ploiești, aproape de noi, s-o putem vizita mereu”.
P.S. După publicarea acestui articol, cititori și prieteni mi-au spus că domnul Vasile Cazan fără să vrea, din dragoste probabil, tot a greșit. Sintetizez aici acele spuse: „Nu poți lăsa un om bolnav mintal singur. Să-i aduci de mâncare și schimburi, puțină dragoste, dar apoi să pleci, uneori două zile, și să îl lași singur. Femeia aceea singură e un pericol pentru ea, dar și pentru alții. Aparținătorii trebuiau să o ducă la medic, să-i ia certificat de handicap și însoțitor de persoana cu handicap pe cineva din sat, din apropiere, pentru a avea grijă mai tot timpul de ea. Sau, internată la azil, nu lăsată singură și murdară pe stradă. Alți copii și-au sacrificat propria existență și au stat alături de părinții lor până la capăt”.
Așteptăm idei/sesizări/ponturi pentru articole pozitive/negative la telefon/SMS 0721.540.938, pe e-mail la aurastereaca@gmail.com sau la facebook.com/auras.tereaca.
Dacă dânsul are scuză la toate acuzațiile care i se aduc,la acuzația de violență și de jignire ce scuză mai are,dacă tu afirmi că înțelegi boala mamei tale de ce ești violent cu ea atunci când o vezi,de ce o jignesti pe propria mama care ți a dat viață și în loc să îi cauți un tratament care există ,în ziua de astăzi sunt mulți bătrâni care suferă de această boală dar acum depinde de copiii lor ce decizie iau în privința părinților,unora li se pare mai usor să abandoneze părinții,păcat de bătrână că eu nu cred nimic din ce spune fiul dansei,și parcă am pielea de găină cand mă gandesc că vine frigul și bătrâna tot pe străzi cu o linguriță în mână va sta.
Lacrimi de crocodil ,aceasta femeie merita o bateanete linstita ,nu am incredere in cele relatate de acest om ,are curaj sa jure pe biblie ca nu o maltrateaza,si ca nu i asteapta moartea .Ar trebui supravegheata ,e un pericol pentru copii chiar si pentru ea insasi.Saraca in momentele ei de neluciditate nu si da seama ca poate sa raneasca cu piatra in special copii care se joaca in preajma ei si nu si da seama de starea acesteaia.Nu sunt foarte sigur ca va ajunge la un azil precum a declarat baiatul dumneaei.Sunt multe de spus …dar vom vedea pe parcurs ce va mai fi daca nu va fi prea tarziu…
Daca ieste asa cum spun vecinii,ca o bate si tipa la i fra motiv,cosmin t rog sa chemi autoritatile ca iesti reporter,si p tn t vor intelege cel mai bn,ptr ca sar putea asa sa fie,din c am citit sa aiba dreptate cei care cunosc mai bn cazul batranei,asa ca nu mai sta,cheama autoritatile si saia masuri impotriva lui,ca si eu cred ca minte cu nerusinare,intrucat buba p care o ar mai mult ca sigur ieste cancer,si ia ajuns la creer d nu mai ieste lucida,nu lasa cazul nerezolvat,ia legatura cu autoritatile in drept ptr a se rezolva aceasta problema,care ieste destul d grava.P.S:vreau sa vad p fbk,ca ai rezolvat acest caz.
Rusine sa-i fie ca a fost vazut de multi vecini cand dadea in batrana , acum vine si ii face curatenie in casa. sa nu se creada victima cu lacrimile lui e un ratat odata ce a dat in maica-sa. Reporterul nu trebuia sa isi ceara scuze trebuia sa vina sa vb cu vecinii.Si primaru a fost coleg cu fisu si deaceea il vorbeste de bine.
Rusine sa va fie domnule Cazan aveti curajul sa stati de vorba cu vecinii. Treceti pe drum cu rucsacu in spate dati mancare la caini si plecati. Oricum exista un dumnezeu si o sa va pedepseasca .
In primul rand sa se stie ca nimeni nu are nimic personal cu acest domn,doar ca tot ce se intampla este spre binele acestei femei care are totusi o varsta inaintata.Mai cunosc un caz similar in sat si din cate stiu este supravegheat si are mai tot timpul o masa calda ,consistenta cum ar fi trebuit sa aiba si aceasta batranica a nimanui ,mai ales pe timpul iernii .Macar baiatul sa faca un efort s vina chiar de doua ori pe zi,inteleg ca fiecare avem vietile noastre dar sa nu i uitam pe cei care ne au crescut si i am folosit cat am avut nevoie de ei.
Ai dracu ,mai sunt unii !
Sa.i fie rusine pt falsele lacrimi…daca e asa cum afirmaca ca ii arunca imbracamintea ca face pe dansa,de ce nu a mai fost schimbata de atatea luni pana sa veniti dvs sa faceti publica povestea?…iar in legatura cu mancarea saracuta nu a cersit niciodata la nimeni,doar li s.au facut mila vecinilor si i.a dat..sunt fff multe minciuni spuse de ,,domnul”Cazan…pacat ca isi bate joc de propria mama care l.a crescut si l.a educat cum a stiut ea mai bn…