Strat gros de slin în fața băncilor din părculețul de la Prefectură. Iată cine e de vină!
Așa arată spațiul din fața băncilor din părculețul de la Prefectură. Pavelele sunt acoperite cu un strat gros de slin, din cauza a ceea ce se scurge din shaorma. De asemenea, în jur, în special la orele serii și în weekend, se face o mizerie de nedescris, cu ambalaje aruncate la întâmplare, resturi de mâncare, chiștoace de țigări, etc. Aspectul a fost reclamat și pe domnuleprimar.ro.
Dl. Primar, vreau să vă supun atenției o problemă legată de curățenia din părculețul de la Prefectură, la monument. În fiecare zi, clienti needucati ai vestitului fast-food Jabbar cumpara mancarea si o servesc pe bancile acelui parculet; va rog sa ma credeti: este o mizerie de nedescris in dreptul acelor banci din parculet! Pavajul din dreptul băncilor este negru de grasime si mirosul pe aceasta caldura este de nedescris! Chiar nu se poate face ceva? Nu exista Politie locală în zonă? Puteti verifica, vă rog! Este parc, nu sală de mese!
În răspuns la această solicitare, primarul a răspuns că „se vor lua măsuri cât mai repede”.
În fapt, primarul le poate da dispoziție agenților poliției locale să-i amendeze pe cei care sunt prinși în fapt că produc mizerie la fața locului. Din păcate, educația este pentru majoritatea românilor o cauză pierdută.
Așteptăm idei/sesizări/ponturi pentru articole pozitive/negative la telefon/SMS 0721.540.938, pe e-mail la aurastereaca@gmail.com sau la facebook.com/auras.tereaca.
Dumnule Auras,
Fiti mai atent cu cuvintele pe care le puneti in articole…
Slin se refera doar la piele si haine, nu si la alte suprafete de tip paviment.
SLIN, slinuri, s. n. (Reg.) Strat de murdărie de pe pielea nespălată, de pe îmbrăcămintea purtată mult și neîngrijită sau de pe obiectele mult folosite și necurățate; jeg. [Var.: slim s. n.] – Din sb. slina.
D-le Stoleru, scrupulozitatea excesivă în materie de vocabular gazetăresc contemporan conotativ, mă determină să vă amintesc faptul că DEX-ul este o reprobabilă calamitate lingvistică. E drept că unele modificări de sensuri prin extensie semantică nici nu ar putea fi actualizate cu promptitudine, dar faptul că toate, absolut toate cuvintele limbii române au etimologii străine este un uriaș fals lingvistic. Conform DEX, dacii au așteptat mii de ani în muțenie, până au venit ungurii, bulgarii, turcii, rușii, albanezii, ș.a., să le dea nume hainelor, uneltelor, mâncărurilor, etc. Fiți mai puțin rigid cu preciziunea sensului unităților lexicale standard, ca să nu contribuiți îngrădiți creativitatea, ori amprenta individuală a expresivității în mânuirea limbii comparată de Eminescu cu un „fagure de miere”.