„E automat, nicăieri în Buzău nu mai e așa ceva”

„Ce vedeți în fotografii înseamnă sistem de desfumare. Nicio școală nu mai are așa ceva. Ferestrele se deschid automat la semnalul senzorilor de fum”.



Anunțul legat de „sistemul complex și automat de aerisire a spațiilor comune” a fost făcut azi de viceprimarul Ionuț Apostu, după ultima vizită la Colegiul Eminescu, pregătit acum de recepție.


Viceprimarul e convins că pompierii vor emite autorizația de securitate la incendiu, astfel că în această lună „eminescienii” vor reveni, după cinci ani, acasă.


O altă premieră pentru o unitate școlară din Buzău este construcția unui lift. Va fi folosit d ecadrele didactice și de elevii cu probleme locomotorii
O frumusețe! Așa arată, după modernizare, amfiteatrul liceului:

Ionuț Apostu: „Sunt peste 30.000 de metri pătrați de suprafața construită, practic cea mai mare clădire administrativă din municipiul Buzău”




Citește și:

loading...

11 comentarii la „„E automat, nicăieri în Buzău nu mai e așa ceva”

  • Observ ca atunci când se modernizează o unitate in învățământ sau de cultura aproape nimeni nu comentează! Dacă era vorba de ceva parcări imediat săreau “ talibanii”! Așa îți dai seama in ce oras locuim !

    Răspunde
  • …ca și cu sistemul ‘inteligent’ de semaforizare !…numai gogomănii scot pe gură ăștia!…

    Răspunde
  • Vai ce interesant. Sa vedem dacă sunt și funcționale după ce le da avizul. Așteptăm și anunțul viceprimarului când vor apărea și primele crăpături la pereți și tavanuri.

    Răspunde
  • Mobilierul nu va fi nou? Încă nu a ajuns? Va fi nevoie de recepția cantitativă și calitativă și a mobilierului.

    Răspunde
  • Superb! In caz de incendiu alimentam cu oxigen si avem furnal.

    Alti primari propun ca toate incendiile sa fie electrice pana in 2030, sa salvam planeta.

    Răspunde
  • Propagarea unui incendiu este favorizata de scânteie, combustibil și cel mai important element este sursa de oxigen. Se pare ca la Eminescu va fi oxigen din abundenta, dar sunt foarte curios dacă ISU va fi de acord cu acest sistem. Sistemele serioase au senzori de fum care opresc automat curentul electric și gazele și declanșează sistemul de aspersoare. Totodată se declanșează iluminatul de siguranță care indica ieșirea, vizibil chiar și prin fum. Cam asa se face treaba domnule vice, dar nu ne mai mira nimic, la câte ,,succesuri” aveți în ultimul timp !

    Răspunde
    • Am învățat la cursul de cadru tehnic PSI ca nu trebuie deschise geamurile . Ușa care se deschide creează o valvataie pentru ca întra oxigen dr afara

      Răspunde
  • apropo si vedeti ca lipsesc cateva ”coame” la acoperis in partea de nord de la ultima furtuna puternica de anu trecut
    nu ploua inauntru ?
    ma uit la ele in fiecare zi si nimic
    nici un alibaba pe acoperis

    /

    Răspunde
  • Podul clădirii nu a fost reabilitat. Nici acoperișul nu pare prea bine făcut.
    Oxigenul întreține arderea, deci soluția cu deschiderea automată a geamurilor poate fi aplicată după stingerea incendiului, pentru evacuarea fumului.
    Niște aspersoare, senzori de fum și senzori de gaz nu sunt bune? De asemenea, folosirea unor materiale care să nu întrețină arderea? Greu de gândit la așa ceva, în 2024, nu? Plus exerciții de simulare a incendiilor cu evacuarea clădirii, nu?
    Ați văzut incidentul aviatic din Japonia? Dacă pasagerii erau români, nu aveau mari șanse de supraviețuire. De ce? Din cauza lipsei de educație!

    Răspunde
  • Asa se face in India tubulatura de la calorifere? Pe principiul asta nici senzorii nu vor functiona.

    Răspunde
    • Da’ ce-are, bre ?!

      E in deplina consecventa cu calitatea tuturor lucrările efectuate prin aceasta urbe, doar nu voiai ca această lucrare să facă nota discordanta, nu ?!

      Daca te întrebi despre ce vorbim, dom’ reporter, ei bine, vorbim despre țevile ppr dintre cele două calorifere, din ultima fotografie a articolului, țevi care sunt atât de drept, orizontal și rectiliniu pozate pe perete, de zici că-i anaconda care se unduieste după o potențială victima. 🙂

      Dar nu asta-i cea mai hazlie/penibilă constatare din acea imagine, ci faptul ca țevile ppr sunt fixate pe perete în coliere metalice și nu în clemele dedicate.

      Ce spun observațiile de mai sus ?!
      Faptul că Dorelul, subcontractat probabil la „mâna” a 7-a, adus cine știe de prin ce colt de tara, n-a făcut în viața lui așa ceva, și nici măcar nu s-a sinchisit să privească și să studieze anterior o lucrare, să vadă și el cum arată niste țevi așezate cu bun simt, cum se inseamneaza, sa nu iasă cu câțiva cm mai lungi decât trebuie, cum sunt prinse în mod adecvat, etc.

      Întrebare, către reporter: dumitale ți-ar fi plăcut să vezi un asemenea rezultat la dumneata acasă, in 2024 ?!

      Suntem cârcotași, nu-i așa ?!

      LE: de remarcat și o chestie care nu credeam că este posibilă, tehnic, și anume să scoți strâmbi in sensul de ondulați șpaletii care mărginesc un geam/o ușă, sau liftul, in cazul de față (a se vedea poza de mai sus, rog și reporterul sa constate chiar mergând la fata locului).
      Ok, c-ai lipit fie polistirenul extrudat, din care se fac șpaletii, fie gips-cartonul verde, daca nu te interesează comportamentul în timp, fara să folosești un banal dreptar din aluminiu de 2m, treacă – meargă, posibil ca autoritățile buzoiene sa fi căutat cu lumânarea un zugrav care în 2024 nu are in inventarul de unelte un banal dreptar din aluminiu, dar cum dracu’ ai reușit tu, preaslăvite Dorel, sa pui colțarul…….ondulat, că pe ăla daca-l mulezi după o muchie strâmbă, fortandu-l sa se indoaie, ii ies marginile inspre exterior și nu mai poți gletui. Curat murdar !

      PS: mai ai fotografii de-aproape, dom’ reporter, sa observăm detaliile și sa ne mai minunam și noi ?! 🙂

      Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.